Cum spuneam in postarile trecute, aparatul dentar n-a disparut de pe piata, doar s-a perfectionat, daca ai un buzunar darnic, e invisibil! E nevoie de mini-implant? Nu, nu-i nevoie! Atunci putem povesti. Si m-am asezat cuminte ca Cenusareasa pe scaunel. Cineva mi-a baut mintile, pentru ca, la a doua vizita, am platit jumate bracketii, iar azi am stat sa mi-i lipeasca pe dintii de sus. Cand a ricosat o scula in gingia mea, am lacrimat si-am amenintat ca la urmatoarea plec! Am sperat, dar urmatoarea n-a venit. Insist: speranta e o cutra! Inca nu-mi vine sa cred ca o chestie de sarma are intentii taioase asupra limbii mele. Nici ca beau whisky-ul ascuns in cafea cu paiul! Singura parte faina e ca sigur scap de cele 3 kilograme carora le-am pus gand rau de-o vreme, dar nu m-a tinut ambitul sa le arunc la gunoi. La cum se prezinta lucrurile, o sa pap pireuri sau rabdari prajite macar o saptamana. In rest, deocamdata nu ma doare nimic. Doar un gand aveam: ce mama dracu a fost in capul meu?! Cineva e urmatorul, ca nu pot sa trec prin calvar singura. Daca observati reactii ciudate, sa stiti ca functionez pe baza de draci. Impielitati. Sincer, ma asteptam sa fie mai rau!
Sarma Ghimpata
Ma apropii vertiginos de 40 de ani. Mai am cativa, dar nu foarte multi. Si m-a traznit in moalele tartacutei dorinta de-a muri, cand o fi sa fie, cu toti dintii-n gura, ca numai astia vor ramane in urma mea, iar de integrame s-a cam saturat lumea! Prin urmare, am studiat oferta: implant versus punte. Nu-mi convine nicio varianta, sa fiu sincera, dar am gasit o cale dreapta de tergiversare! Mie, mi-a dat mama natura un dinte la misto! L-a plantat in spatele altuia, de nu era nici estetic, nici functional. Dar nici nu deranja. Pana nu s-a pus problema unui implant, caz in care, vezi tu, incurca itele. Nicio punte nu se poate face din cauza lui. Trebuie extras, mi-a spus domnita la care am fost ultima data, si mi-a aratat de ce ne strica ploile. Cum sa ma fac eu mai limpede inteleasa, clestele e incompatibil cu gurita mea. M-am prezentat, pentru a doua oara in viata, la ortodont. Prima data m-a trimis prietenul meu de-atunci, dar eram tanara si nelinistita si-am gandit o razgandire iute si fara sa privesc inapoi cu manie! Dar n-am scapat.
Dentistul si Maseluta
Se spune ca frica pazeste via. O fi, dar mie frica nu mi-a pazit dintii, desi m-a cocosat toata viata, nemernica si nesimtita! Cand un nenea de la urgente mi-a scos o masea cu promisiunea ca-mi creste alta, doar e de lapte, l-am crezut, dar alta in loc n-a crescut! Nu mai stiu cati ani aveam, eram la liceu. Gaura aia, ramasa vacanta, nu m-am grabit sa o umplu cu un dintisor nou-nout, pentru ca trebuia sa mai stric vreo doi, de prin preajma, si zau daca aveam de gand sa permit asa ceva. Acum sapte ani, am acceptat sa mai scot o maseluta, desi aveam varianta unei operatii care s-o salveze. Eram terminata nervos de gandul rezectiei, eu stiu sa ma torturez psihic mai ceva ca un tartor chinez, nenea cu halatul si clestele n-a fost nici dumnealui prea cu chef de convingere, ori de orice altceva, in ziua respectiva, asa ca mi-a mai cascat o gaura in maxilar. Tampita de mine nu l-am lasat sa coasa craterul ala, tampitul de el (intre timp am vazut cat de maleabila sunt daca doctorul vorbeste clar) n-a insistat, mi s-a vindecat dupa aproape trei saptamani de durere atroce. Si fumam cat cinci turci pe vremea aia, ceea ce, zice-se, a incetinit procesul de facere de bine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)